Pentru ca data de 11 octombrie, cand urmeaza sa se lanseze XCOM Enemy Unknown, este inca departe am decis sa incerc unul dintre jocurile ce populeaza lunga lista “de jucat”. Cum functioneaza la mine lista asta ? Vad un joc care pare sa imi placa, il trec pe lista, incep sa ma joc altceva si uit sau nu am chef sa ma mai joc ce am trecut pe lista niciodata.

Legend of Grimrock a avut o soarta diferita fata de vecinii sai de pe lista, saptamana trecuta l-am instalat si surprinzator, m-a prins mult mai tare decat ma asteptam.

Jocul este indie in adevaratul sens al cuvantului. Este facut de un studio cu 4 membri “Almost Human Games” care si-au finantat proiectul din propriul lor buzunar.  Pentru ca sunt batran si nasol nu mai am rabdare de obicei cu jocurile indie. Motivul principal este ca pe scena indie poate sa urce oricine si sub umbrela “fac ce vreau ca fac pe banii mei” si se :

Hai sa ghicim impreuna sub ce ultima categorie pica jocul de fata. Mai tine cineva minte seria Might and Magic din anii 90`? Nu Heroes of Might and Magic si nu Dark Messiah of Might and Magic ala facut de Ubisoft in 2006. Ma refer la jocurile scoase de 3DO in care aveai un party si in care camera era pozitionata cam cum este la shootere. In vremuri de mult apuse se faceau astfel de jocuri si aduc aminte de seria Might and Magic pentru ca dintre jocurile care au abordat perspectiva aceasta M&M era cel mai cunoscut la noi. Pentru cine nu stie cu ce se mananca imaginati-va asta : E un nene puternic care duce in carca inca 3 insi, tu il controlezi pe nene ca in shootere dar cand nene se lupta dau si tovarasii lui din carca in dusman.

Am tinut sa subliniez acest aspect pentru ca face experienta exotica avand in vedere ca sunt peste 10 ani de cand a mai fost folosit.

Cum este jocul in rest ? Jocul este un Role Playing Game bun cu puzzle-uri interesante.

Cele 4 caractere care formeaza party-ul meu sunt 2 Conan Barbarul dintre care unul e vacaom, una bucata domisoara specializata pe arcuri si aruncat cu lucruri in dusman si un domn intre doua varste specializat in magie. Fiecare personaj creste in nivel si la fiecare crestere de nivel trebuie investit un numar de puncte in diferite talente. Fiecare personaj are inventarul sau unde o sa cari probabil tot ce nu a fost sudat/batut in cuie si poate fi ridicat de jos si nu in ultimul rand fiecare personaj trebuie imbracat cu sosete, adidasi, pantaloni, fes, ghiul, etc – toate dupa sistemul clasic intalnit in RPG-uri. Ce mi s-a parut interesant este ca au ales sa implementeze si un element intalnit mai rar si anume hunger bar-ul. Practic ai o bara care se goleste pe masura ce joci si trebuie sa hranesti personajele din cand in cand sa umpli bara, altfel mor sarmanii de foame. Nu este un element care modifica intr-o mare masura jocul dar este inca ceva care face experienta jocului sa fie diferita fata de ce se intelege printr-un RPG in ziua de azi.

Actiunea si povestea decurg cam asa: Tu si cu sudatii tai prieteni sunteti criminali. Regatul respectiv nu foloseste puscari in sensul classic al cuvantului ci urca condamnatii pe un munte si ii arunca inauntru. In munte e amenajat un fel de labirint care contine cativa kilometrii de tunel, monstrii si puzzle-uri si sper pentru ei si camera ascunse pentru ca mergea de televizat asa ceva. Actiunea este impinsa inainte de speranta: daca gasesti iesirea din labirint, lucru pe care nu l-a facut nimeni pana in acel moment, ti se iarta crimele. Asa ca mergi si mergi pe tunele, iti bati capul cu puzzle-uri si te bat tot felul de monstrii colorati. Puzzle-urile sunt indeajuns de grele cat sa iti dea un sentiment de satisfactie cand le rezolvi si nu am intalnit pana acum nici un puzzle care nu putea fi rezolvat cu logica fara sa fie nevoie sa incerci n combinatii sau sa te lovesti de toate zidurile etc.

Combat-ul este pe un sistem de turned based deghizat in real time. Din momentul in care folosesti o arma sau abilitate ai o perioada in care caracterul nu poate face alta actiune. Imi place sistemul pentru ca  da o dimensiune tactica luptei, decat sa dai click-uri furioase pana moare… ce trebuie sa moara, te pune in situatia de a  cantarii diferitele optiuni si de a face alegeri.

Am jucat cateva ore bune pana acum si cred ca o sa ma mai joc cateva. Daca o sa am timp o sa mai revin cu o postare despre cum a decurs joaca in continuare.

Prin prisma experientei de pana acum recomand jocul cu caldura. De 10 eurogolzi o sa te distrezi probabil cel putin 10 ore, daca o sa te joci atat ar cam iesi 1 euro pe ora de joc. Nu meriti si tu sa te distrezi de 1 euro ?

Jocul se gaseste pe STEAM aici si GoG aici.

PS: Pe GoG este mai ieftin jocul cu 3 euro!